Dacă operezi un contract de salubrizare stradală în România, există o singură întrebare care contează la sfârșitul lunii: poți demonstra ce ai făcut? SRS 6705/2008 — standardul român pentru servicii de salubrizare a localităților — îți spune exact ce trebuie să demonstrezi.
În următoarele 8 minute, parcurgem împreună indicatorii pe care orice operator e obligat să-i raporteze, plus partea pe care 9 din 10 echipe o gestionează manual și pe care un sistem informatic o poate genera automat.
Ce este, de fapt, SRS 6705/2008
Pe scurt: standardul stabilește cerințele de calitate, frecvențele minime și metodele de verificare pentru toate activitățile de salubrizare urbană — măturat manual și mecanic, spălare carosabil, golire coșuri stradale, deszăpezire. Conține și formulele de calcul pentru indicatorii de performanță pe care UAT-ul îi verifică lunar.
Cei 6 indicatori obligatorii
1. Gradul de execuție a programului (GEP)
Raportul dintre sarcinile executate și cele planificate, exprimat procentual. UAT-ul îl vrea peste 95% lunar. Sub 90% se consideră eșec contractual.
GEP = (sarcini_executate / sarcini_planificate) × 100
2. Suprafața măturată / spălată (mp)
Cumulat lunar, defalcat pe străzi și pe tipul de operațiune (manual / mecanic). Trebuie corelat cu nomenclatorul oficial al UAT-ului — nu cu „lista noastră internă”.
3. Numărul de coșuri golite
Pe sector și pe zi. La fiecare golire, sistemul trebuie să rețină momentul (timestamp) și poziția (GPS sau confirmare manuală). Auto-confirmările bulk sunt o invitație la contestație.
4. Timpul mediu de răspuns la sesizări
De la primirea unei sesizări de la cetățean până la închiderea ei. Caietele moderne cer SLA < 48h pentru sesizări obișnuite și < 4h pentru urgențe (animale moarte, deversări).
5. Cantitatea de deșeuri colectate (t / m³)
Doar pentru activitățile care includ și ridicarea deșeurilor stradale — măturat mecanic cu aspirație, golire coșuri. Se exprimă la cântar, nu „estimat”.
6. Intervențiile de deszăpezire
Număr de intervenții, timp de acțiune, materiale antiderapante consumate (kg sare / tonă nisip). Corelat cu codul meteo în vigoare.
Ce poți automatiza (și ce nu)
Cei trei piloni — nomenclator, execuție pe teren, raportare — pot fi complet digitalizați. Ce nu poate fi automatizat este decizia operațională: ce echipă trimiți, ce frecvență aplici, cum reacționezi la o sesizare urgentă. Acelea rămân umane.
În practică, un sistem informatic acoperă:
- Generarea programului lunar din nomenclator + norme + frecvențe (în 30 de secunde, nu 3 zile)
- Confirmarea execuției prin app mobil cu GPS + foto-doveadă
- Calculul automat al celor 6 indicatori, agregați pe sector și pe lună
- Generarea fișierului PDF / Excel pentru UAT, cu toate datele primare atașate
Cea mai frecventă greșeală
Operatorii care lucrează pe Excel raportează totaluri către UAT — „am măturat 142.000 mp luna asta”. Asta funcționează până la prima contestație. Când inspectorul cere „arătați-mi ce s-a măturat pe Bd. Magheru pe data de 14”, începe panica.
Trasabilitatea nu se adaugă la sfârșitul lunii. Se construiește la sursă, pe teren, când șeful de echipă apasă butonul „Finalizat”.
Cu un sistem care înregistrează la nivel de sarcină individuală, contestațiile se închid în 2 click-uri: vezi sarcina, vezi GPS-ul utilajului, vezi foto-doveada. Inspector mulțumit, operator liniștit.
Pe scurt
SRS 6705 nu e birocrație suplimentară. E modul în care UAT-ul îți spune „dovedește-mi că meriți banii din contract”. Cu evidențe corecte de la sursă, indicatorii se calculează singuri, iar raportul lunar se generează la un click.